Se afișează postările cu eticheta Africa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Africa. Afișați toate postările

miercuri, 14 decembrie 2022

Kenya si elefantii

de Paul Drosu
O imagine care, pe cei mai sensibili, ii poate impresiona pana la lacrimi… Caci in imagine sunt elefantei orfani din Kenya, dintre care unul se pregateste sa suga laptele care ii este dat, dintr-un mega-biberon, din spatele acelei paturi, care, pentru bietul elefantel, reprezinta pantecul mamei lui…in care impinge cu trompita pentru a gasi laptele… Se procedeaza in acest fel, pentru ca elefanteii sa asocieze cat mai putin oamenii cu mancarea, caci toti acesti elefantei vor fi eliberati, la un moment-dat, in salbaticie!

Ceea ce ar trebui sa caracterizeze, in primul rand, o fiinta omeneasca este dragostea pentru orice apartine Naturii…si nu numai dragostea pentru sine insasi…Din fericire, mai sunt astfel de oameni, care, cu mari sacrificii, incearca sa amane tristul moment al disparitiei elefantilor salbatici si salveaza puii de elefant ramasi orfani de mici, din cauza braconierilor, si ii ingrijesc cu o dragoste netarmurita pana cand, dupa 8-10 ani, reusesc sa ii reintegreze in salbaticie… Asa cum se intampla la "David Sheldrick Wildlife Trust" de langa Nairobi, Kenya, un centru extrem de apreciat peste tot in lume de catre iubitorii de animale, cu aparitii pe National Geographic si alte canale de profil si vizitat chiar si de catre secretarul de stat american John Kerry. Inceputurile acestui centru au fost foarte grele, caci le-au trebuit ani de

vineri, 18 martie 2022

Musée Boucharouite din Marrakesh

 

de Raluca Sofian

Din seria “am rămas cu gândul la…”
Cenușăresele covoarelor marocane intr-atât de vestite peste tari, mari și meridiane :)) sunt așa numitele carpete Boucharouite. Poate ca nimic din ce ai văzut intr-o călătorie nu trece fără sa fi lăsat urme dar exista senzații, locuri, chipuri sortite sa-ți atingă prin fuzionare și surprinzatoare “cozi” cele mai sensibile corzi. Casa aceasta, un riad de secol 18, ascunsa in labirintul Medinei din Marrakesh, cu o poarta joasa in capătul străzii de culoarea dunelor sahariene e in felul ei o Morgana. Ti-e greu s-o crezi aievea. Proprietate a colecționarului Patrick de Maillard e o întruchipare a firescului și ingeniosului rudimentar dar in același timp un teritoriu forte nobiliar. Asocieri puternice, naive, creative. Tavi imense de aluminiu ascunse in spatele unui cactus supradimensionat , o veioza improvizata cu mini-colivii pe post de abajur, vase de lemn, porți crestate și ornamentate cu fragmente de piatra sau metal, un pat cu baldachin fără baldachin pe terasa superioară și pretutindeni creatia satelor de la baza munților Atlas —țesăturile pe suport de sac. De plastic sau rafie! Marocanilor le e rusine cu ele. Realizate din zdrențe (fasii, cârpe provenite din îmbrăcămintea f uzata) sunt inevitabil un simbol al sărăciei. Acum, poate și datorită lui Maillard sunt un artefact căutat. Casele de licitație si dealerii europeni de arta le-au luat in vizor transformandu-le intr-un trend uimitor. Intre timp in Patio-ul privat cu măslin incorporat si cer acoperiș (spre energii purificatoare deschis) ascuns undeva in Medina, colecția boucharouita e regina.

miercuri, 9 martie 2022

Rabat - capitala regala a Marocului

de Raluca Sofian

Pe-un picior de plai, pe-o gura de estuar (Bou Regreg), mângâiat (destul de frenetic, nu prea lin) de unda Atlanticului, Rabatul e “excepția de la regula”. Înclinata spre proiecte de anvergura (vezi Le Grand Theatre/ Opera, moștenirea arhitectei anglo-irakiene Zaha Hadid) Capitala impresionează prin infrastructura, deschiderea spre cultura și precum (pre)zice orice brosura turistică, reședința regală! Bine regele detine zeci de alte “modeste” dependințe si locuințe toate păzite si militarizate din frica suprema de atentate. La Rabat e cea…uzuala. Niciunde, niciuna nu se vizitează dar daca astrele se favorabil aliniază dispui in calitatea-ți de turist, de o dispensa rară si intri barem prin curtea princiara. Dincolo de magnolii in floare marturisesc ca n-am găsit-o peste poate de fermecătoare, in ciuda opulentelor moderniste mai mult decât grăitoare. (Senzația a fost de mausoleu cladit pentru vreun semizeu. )
Ce adevarat fascinant —după sute de kilometri de ariditate—este “aurul verde”. Din urbe și din imediata proximitate. Pădurile de conifere, eucalipt acacia si desigur Maamora cu vestitii sai stejari de pluta sunt o fara de rabat :)) reduta.
Cât despre kasbah, Udayas kasbah! e pur și simplu minunat! Cu usile sale personalizate, cu briza marina rătăcind pe străduțe, terasele suspendate cu ceaiuri și dulciuri marocane, cu, in fine, comunitatea deloc minimalista de feline…Treci, te bucuri si pleci cu suspine

luni, 7 martie 2022

Volubilis - un loc in Maroc

 

de Raluca Sofian
Centru comercial cartaginez, fosta capitala de regat berber dar mai ales impresionanta reședința administrativă a provinciei romane Mauritania-Tingitana. Impartasind soarta Sarmisegetuselor noastre (comoda sursa de materiale de construcție pentru așezările învecinate) structura anilor săi de glorie e încă vizibila. Iar memoria imprevizibila. Cert e ca latina a supraviețuit cu mult retragerii romane, mixul multicultural de berberi, greci sau evrei continuând sa o vorbească pana la venirea arabilor. Prin ce fascinează mai exact, cel mai mai cunoscut sit arheologic al Marocului? Un top inevitabil subiectiv ar fi:
1. Mozaicurile. De la carul Amfitriei tras de un cal de mare sau fiarele îmblânzite nu atât de Orfeu cât de lira lui, răpirea lui Hilas, îmbăierea Dianei, Bachus înconjurat de anotimpuri sau cursa carelor de lupta la imaginea parodica din Casa Acrobatului. O pastila geniala despre mărire și decădere de vreme ce Acrobatul—îndeobște “desultor”, sărind Atletic de pe un armăsar pe altul—-călărește acum pe dos un măgar, in timp ce tine in mâna un cantharus (pocal)
2. Fațada cu nu mai puțin de 12 coloane a Palatului Gordian (reședința guvernatorului)
3. Decumanus maximus sau “bulevardul” principal al orașului delimitat spectaculos de un Arc de Triumf și Poarta Tanger.

joi, 10 februarie 2022

Chinta royala africana - leul, bivolul, elefantul african, leopardul si rinocerul

de Paul Drosu
Celebrii "BIG 5", chinta royala africana - leul, bivolul, elefantul african, leopardul si rinocerul (negru)! ❤ 🤙
Unul din cele cateva sfaturi pe care le dau eu celor care ar fi dispusi sa ma asculte si sa tina cont (cat de cat) de sugestiile mele (ABSOLUT DEZINTERESATE 😉) este si acela ca merita facut orice sacrificiu financiar pentru a ajunge in marile parcuri si rezervatii africane, pentru a vedea pe viu, cat inca mai este (foarte putin) timp, aceste animale superbe - marii pradatori si prazile lor ierbivore, plus atatea alte animale, pasari, reptile... Stiu foarte multe lucruri despre acest subiect, si, cum sunt vorbaret, as putea vorbi mult. Dezastrul este cumplit, braconajul endemic si

miercuri, 28 aprilie 2021

Jurnal de Calatorie - Egipt(7)

de Ciprian Napradean

Am pornit spre Hurgada, așa că profit de timp pentru a va descrie câteva obiective turistice vizitate azi. In Cairo, la fel ca în Ierusalim, s-au întâlnit zgomotos cele trei mari religii monoteiste (iudaică, musulmană si creștină). In ordinea cronologică ar fi trebuit să pun creștină in fata celei musulmane, dar imi suna mai bine in ureche. Am vizitat ceva din gradina fiecărei religii, dar, iarăși, nu cronologic.

Cu noaptea-n cap, pe la 7.30, am ajuns la cea mai veche moschee din Egipt si din toata Africa. Se numeste Amr. Bine!.., daca vreti tot numele, Amr Ibn al As. A fost construită acum aproape 1400 de ani, de cuceritorul arab cu același nume. El i-a învins pe bizantini si a inceput epoca musulmană (araba). Creștinii de aici, numiti coptici, au fost convertiți în mare parte la Islam. In prezent mai

marți, 6 aprilie 2021

Jurnal de calatorie - Egipt (1)

de Ciprian Napradean

Iata-ne in Egipt! (Eu, fratele meu, Alex si Cosmin). Am zburat 2500 de km până la Hurgada si am batut peste 200 de km de drum, pentru a vizita un cimitir. Mda, fara gluma! E un cimitir, dar nu oricare! Suntem în Valea Regilor, El Dorado Egiptului. Locul acesta a aprins imaginația hoților, impostorilor, dar și al egiptologilor de buna credinta. Putoarea aurului și a relicvelor, a atras ca un magnet 300 de ani. Cea mai faimoasă descoperire a fost cea de acum 100 de ani, a mormantului faraonului Tutankhamon. Pentru cei care nu stiti cine a fost acest faraon, nu ați pierdut mare lucru. Un faraon ce a murit de tanar (la 18 ani), devenit celebru dupa descoperirea mormantului său si pentru așa-numitul ”blestem al faraonului”, ce atrage inca mintile inguste. In viata sa de faraon a restaurat credința in zei și a distrus templele ridicate de bunicul său, Amenhotep al IV-lea. Dacă ajungeți în Valea Regilor nu va recomand mormântul lui Tutankhamon. E mic, contine doar un sarcofag gol si o mumie de plastic (cea originală fiind la Cairo). Doar vizitarea acestui mormânt costa mai mult decât a tuturor celorlalte la un loc. Sa fiu sincer eu am vrut să văd mormântul faraonului Ramses al II-lea (numit si cel mare). E situat lângă cel al micutului Tutankhamon si e inchis. Eu i-am făcut totuși o poza prin gard ). La fel am procedat si cu mormântul unuia dintre copiii lui Ramses II. Apropo! Știați că acest faraon a avut peste 200 de copii? Nici eu nu am stiut, dar

joi, 26 noiembrie 2020

The Merseyside Maritime Museum din Liverpool


 de Marian Lisu

The Merseyside Maritime Museum in Liverpool, with the International Slavery Museums

Secolele trecute marcau ridicarea unor noi imperii, unele cu stăpâniri ,,peste mări”. Dar ce motivase ascensiunea rapidă și cum se putea sătura gurile avide ale cârmuitorilor și camarilei?!?!
Evident că nu munca asiduă - ci comerțul cu scalvi, căci Africa Neagră (zona costieră din partea centrală sau de Vest) fiind furnizorul ideal. Deși motivat ca fenomen economic, având ca temei nevoia acută de forță de muncă ieftină și vastă, proprietarii plantațiilor (de bumbac, de cafea, de trestie, de cacao) ofereau bunurile obținute cu preț de nimic, cum erau dealtfel evaluate și viețile sclavilor.
Procedeul era oarecum necunoscut populației de rând, căci locuitorii din zona Merseyside vedeau că pleacă corăbiile cu arme și se întorceau cu bumbac, ori alte mărfuri de

sâmbătă, 31 octombrie 2020

Madagascar Kameleon and Lemur Dance

    de Paul Drosu
Un filmulet cu dansurile specifice malgașe (din MADAGASCAR) despre animalele mitice ale Africii si, mai ales, ale Madagascarului. Am selectat doar dansul cameleonului si dansul lemurienilor. Actiunea se petrece la un lodge complet izolat de pe coasta de nord-vest a Madagascarului, pe tarmul canalului Mozambic...un loc atat de izolat, incat acolo nu se poate ajunge decat cu un mic avion Cessna, privat, care aterizeaza pe o minuscula pista de pamant rosu. Iar lodge-ul este in

luni, 19 octombrie 2020

Seychelles – Insula Praslin, Coco de Mer și Grădina Edenului

de Cristian Cealera
     A doua insulă ca mărime din arhipelagul Sehchelles, după Mahe, Praslin este cunoscută sub numele de Insula Palmierilor sau chiar ca Grădina Paradisului. Este, într-adevăr, un loc minunat, aproape ireal de frumos, unde natura este încă stăpână iar omul – doar un musafir acceptat de către zeii generoși ai acestui petic de pământ, udat de apele Oceanului Indian.
       Aici, pe Praslin se găsesc plante endemice, pe care nu le găsești nici măcar pe celelalte insule ale țării, ca să nu mai spunem de alte colțuri ale lumii. Un exemplu în acest sens este deja celebra nucă de cocos numită Coco de Mer, o nucă uriașă cu forme ciudate, erotice. Coco de Mer ajunge și la 25 de kilograme greutate.
         În vestul Africii și în sudul Asiei, pe plaje, marea aducea din când în când astfel de nuci și pentru că erau rare, erau considerate cadoul ideal pentru regi și sultani. Când Praslin a fost descoperită de europeni, aceștia au aflat că Coco de Mer crește din abundență și au anexat insula, devenind foarte bogați. Astăzi, nuca de cocos este protejată iar

sâmbătă, 6 iunie 2020

Jurnal de Calatorie - Egipt(6)

de Ciprian Napradean

Astăzi am început ziua în forță, făcând o plimbare cu vaporașul pe Nil. Am vizitat Insula Elefantină, Insula Kitchenar și un sat tradițional nubian. In drum spre acest sat am găsit o parcare de cămile, astfel ne-am continuat călătoria călare. Am încercat de nenumarate ori să pun cămila la pământ...dar nu am reușit. A încercat și ea să mă răstoarne, dar m-am tinut scai!!!!După acest moment am vizitat cariera de andezit din Assuan, unde se află obeliscul neterminat a lui Hashepsut. Dacă ar fi fost finalizat era cel mai mare din lume(42 m). Am vizitat de asemenea și Barajul de la Assuan, în spatele căruia se află lacul Nasser, numele fiindu-i dat de președintele Gamal Nasser, în timpul căruia a fost construit.

În încheierea zilei am vizitat un atelier de producere a papirusului, care este monopol de stat. Acesta se produce doar în: Assuan, Luxor, Cairo și Alexandria. În final ne îndreptăm spre gară, pentru a

joi, 7 mai 2020

Jurnal de Calatorie - Egipt(3)

de Ciprian Napeadean
Prima oprire de azi a fost la Templul lui Horus de la Edfu (în amonte de Luxor). Horus este zeul cu față de șoim, nascut dintr-o virgina (Isis). Tatal este Osiris, marele zeu protector al Egiptului. Cam multe asemanari cu religia creștină, nu credeti? ... in fine ! Nu vreau sa va enervez cu observațiile mele referitoare la sincretismul religios. Cert este că acest templu este mult mai bine conservat decat cel din Karnak. Ce-i drept, a fost construit cu 1000 de ani mai tarziu, și a stat îngropat în nisip vreo 2000 de ani (până dupa 1850). Templul este aproape singura sursa de venit a celor peste 100.000 de locuitori ai orașului. Nu e de mirare ca aceștia sunt niste sacali flămânzi. Se dau peste cap si trag de tine să-ți vândă tot felul de prostii. Sunt enervanti, dar asta e Africa.
Apoi am vizitat Templul lui Horus din Edfu, foarte bine conservat datorită revărsării Nilului, care la acoperit cu mâl. Acesta a fost readus la lumina zilei de către arheologii egipteni, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

In drum spre Edfu, Nilul creează un

vineri, 1 mai 2020

Jurnal de calatorie - Egipt(2)

de Ciprian Napradean

Dacă cineva se dă mare, trimiteți-l în Egipt! Aici cu siguranță se va simții mic. Sentimentul acesta te copleseste cand ajungi la Templul din Karnak. Va intrebati ce e cu el? Ei bine, după ce s-au săturat de ridicat piramide, faraonii au mutat capitala aici, pe cursul mijlociu al Nilului. Aici au creat un alt spectacol al pietrei, cu: statui, coloane, obeliscuri și piloni. Peste 1000 de ani, de aici și-a reglat civilizația antică ceasul. Karnak, sau Ipet-Isut cum îi spuneau anticii, a fost salașul zeilor / faraonilor. Acum cca 3400 de ani, un faraon pe nume Amenhotep al IV-lea, a inventat o mare chestie, zeul unic Aton, iar el reprezentantul zeului pe Pământ. Era pacatul suprem sa te inchini altor zei. Miscarea era una inteligenta, deoarece crea din zeul Aton cel mai puternic brand, nu doar egiptean, ci si international. Pana la el zeitatile erau de regula regionale si aveau atributii limitate, Aton insa era atotputernic, omniprezent si omniscient. Ideea a fost preluată de Moise cca 100 - 150 de ani mai tarziu. A pastrat in totalitate atributele zeului, dar i-a schimbat numele în Iahve (Dumnezeu). În concluzie aici, în urma cu 3400 de ani, un faraon pe nume Amenhotep al IV-lea, l-a inventat pe

sâmbătă, 12 ianuarie 2019

"Aterizarea Jupanului"!

de Paul Drosu
     Cum sunt un mare iubitor al plantelor si animalelor (inclusiv pasari, evident),va atasez o poza cu o pasare pe cale de disparitie, care poate fi intalnita pana la 4500 de metri altitudine - Vulturul Negru African (sau Vulturul Nubian sau Vulturul Plesuv). Este cea mai mare specie de vultur din lume, avand anvergura aripilor de aproape 3 metri si cel mai mare cioc dintre toate pasarile rapitoare (circa 10 cm). :D Din pacate, ca si atatea alte specii de animale din lume, populatia este intr-un declin accentuat - in Africa de est si de sud, unde au habitatul, in 3 generatii populatia s-a redus cu 80%! Mai sunt in jur de 8.000 de exemplare... :( Si in Romania, pana la inceputul secolului 20, era comun vulturul plesuv negru, o ruda apropiata a vulturului nubian. Din pacate, vulturul plesuv negru a disparut complet de la noi si mai poate fi intalnit pe ici, pe colo, doar in Spania, Turcia, Grecia, Bulgaria si zona Caucazului... Vulturul Negru African este ESENTIAL in lantul trofic si in mentinerea sanatoasa a ecosistemului african... Poza am facut-o in interiorul craterului Ngorongoro din Tanzania, la o altitudine de aproape 2000 de metri.

Africa marilor pradatori si a turmelor nesfarsite... <3 inaintea oricarui loc de pe aceasta planeta, acolo trebuie sa ajungeti mai intai si mai intai...iar dupa ce ai ajuns prima data, devine ca un drog...te recheama si te recheama intruna... Dar grabiti-va, caci, cea mai mare comoara a Africii, animalele salbatice sunt intr-un declin accentuat si nu peste multi ani vor disparea din salbaticie - de ex. elefantii se estimeaza ca in 10 ani...vulturul plesuv nubian si-a redus populatia cu 80% in 3 generatii si mai sunt doar vreo 8.000 de exemplare, rinocerul negru mai sunt doar cateva exemplare in Ngorongoro etc etc...Merita facut orice sacrificiu financiar pentru a vedea (inca) asemenea minunatii. :) Poate si poza aceasta va fi un indemn: "Aterizarea Jupanului":


joi, 29 martie 2018

Varza de Marakesh

de Butterfly
    Iote pozna ca am ajuns destul de devreme pe aeroportul nou nout, abia scos din tipla al Marakesh-ului si dupa ce am completat formularele de intrare in tara cu singurul pix al grupului, ne-am bucurat sa ne dezmortim picioarele dupa un zbor de aproape 4 ore.Afara, soare cu dinti si un zambet larg marocan de intampinare din partea ghidului local, baiat fain si saritor. Ne incarca intr-un microbuz si ne duce prin orasul curat si cu niste copaci foarte bine “coafati”, pana in apropiere de hotelul in care vom locui pe parcursul acestei vacante. Va voi povesti despre el intr-un articol separat. Ce va voi spune acum este ca hotelul nostru era plasat ultra-central, in piata principala a Marakesh-ului, piata pe numele ei Jemaa el-Fnaa, la doi pasi de Medina sau bazarul local adica in buricul targului, in inima pulsanta a orasului.
Dupa cazare am fugit urgent sa luam aer marocan la purtator si ne-am afundat adanc pe stradutele animate. Am schimbat ceva euroi la o casa de schimb recomandata de ghid si am constatat cu mult haz ca de pe bancnotele marocanilor ne zambea gales… Borcea!
Pentru ca matele noastre dansau lambada cerand de 

Citeste continuarea cu un click aici !

marți, 27 februarie 2018

Madagascar

de Paul Drosu
        Ma bucur sa vad ca in ultimul timp au aparut oferte cu Madagascarul si la mai multe agentii de turism autohtone. Chiar si la noi in grup am vazut vreo doua. In Madagascar nu vin prea multi turisti si cu atat mai putini romani. Este o tara care are multe aspecte contradictorii, fiind in plus si una dintre cele mai sarace tari din lume... Cand ajungi, insa, sa il cunosti, te indragostesti iremediabil de el... de natura lui unica...de fauna si flora lui unice si uluitoare...si de oamenii lui saraci, dar minunati si cu o inima uriasa! <3 Sper ca aceasta poza sa fie un indemn in plus pentru dumneavoastrastra de a cunoaste minunatul MADAGASCAR! 

duminică, 14 ianuarie 2018

Am fost odata in Namibia

de Alina Rotaru
    Sa fim cinstiti, multi nu stim mai nimic despre aceasta tara. Eu stiam ca e undeva in Africa dar nu aveam nici cea mai vaga idee despre ce si cum e acolo. Am aflat acum si in cele ce urmeaza puteti afla si voi din articolul Alinei Rotaru.
         Foarte probabil, cand am auzit pentru prima oara de Namibia nu a fost in cadrul ore de geografie… ci in 2002 cand prietena cea mai buna a ales sa isi petreaca luna de miere acolo. Apoi, cativa ani mai tarziu s-a mutat cu totul in desert, la capatul pamantului…
Mereu m-am intrebat cum e acolo, daca merita, daca mi-ar place…Dupa multe intrebari am decis ca cel mai potrivit moment pentru o vizita este ianuarie cand namibienii se bucura de minim 21 si maxim 37 de grade.
       Am ales ruta Bucuresti – Frankfurt – Windhoek – Walvis Bay, destinatia de pe coasta de vest a Africii unde urma sa imi consum Aventura. Este nevoie de viza, obtinuta inainte de a ajunge acolo. Aceasta se obtine de la Ministerul de Afaceri Interne din Windhoek, capitala Namibiei – costa aproximativ 50 dolari si e valabila 3 luni de la data intrarii in tara. In fapt este o hartie cu datele tale pe care o obtin cei de acolo, ti-o trimit iar tu ca turist o prezinti atat la iesirea din Romania cat si la intrarea in Namibia. Pare ca pentru namibieni este foarte importanta atata timp cat iti este ceruta de cate ori vrei sa schimbi bani…Daca nu ai pe cineva in Namibia care sa iti faciliteze obtinerea vizei, o poti solicita si online la Ministerul lor de Interne dar cu minim 60 de zile inainte de data calatoriei. Biletul de avion costa in jur de 1200 de euro dar merita fiecare cent…
       Pe masura ce ma apropiam de lumea lor, mi se parea ca intru intr-o poveste. O poveste in care aveam sa cunosc o viata mult mai simpla, lipsita de cotidianul agresiv cu care eram obisnuita, fara ambitii si mandrie, dar libera si fericita tocmai datorita
Afla mai multe dand un click aici !
      

marți, 22 august 2017

Protejarea sanatatii in Africa de Est

de Paul Drosu
      BOLI TROPICALE
     In nu foarte indelungatul rastimp in care am inceput sa urmaresc mediul online dedicat calatoriilor, am constatat ca multi romani care au calatorit sau vor sa calatoreasca in zone tropicale si ecuatoriale din lume, acorda o atentie foarte mica modului in care isi pot proteja sanatatea sau chiar viata in aceste zone minunate ale lumii, dar zone care ascund multe pericole si boli, mai ales pentru noi, cei care traim si suntem obisnuiti cu o clima temperata si care nu avem nici o minima auto-imunizare genetica pentru acele boli. In plus, avem si tendinta sa extrapolam siguranta destul de mare a mediului nostru temperat si asupra zonelor tropicale si ecuatoriale. Eu am calatorit destul de mult prin lume (de 2 ori chiar am fost in jurul lumii, asa numitul RTW – Round The World -), cateodata prin zone periculoase sau foarte periculoase pentru sanatate. Toate calatoriile mi le-am planificat cu multa grija, punand un mare accent pe protejarea sanatatii, a mea si a sotiei mele, pentru ca nu am vrut ca dupa cateva calatorii in zonele tropicale sa fim doborati de vreo boala „exotica” si astfel sa ne fie foarte greu sa mai putem reveni si alta data in aceste minunate locuri de pe Pamant. Din pacate, la noi in Romania este greu sa te documentezi pentru acest subiect, nu intru in amanunte si de ce, caci scopul pentru care scriu acum nu este acela de a critica, ci de a incerca sa va ofer niste informatii pentru care vreodata, poate, ma veti aprecia…Asa ca a trebuit sa citesc foarte mult, inclusiv pe paginile agentiilor specializate in acest domeniu ale guvernelor american, britanic, australian, francez…Iar experienta proprie din 
Citeste mai mult aici !

duminică, 20 noiembrie 2016

Cu Alexandra Violin prin Sharm El Sheikh

   Va invit la un guest post cu adevarat special. Este scris de Alexandra (ex. Amadeus) si descrie experienta ei in Egipt, Sharm el Sheikh.  La cat de bine o face, o asteptam sa ne impartaseasca impresii si din alte locuri!
      Mi-am dorit ca schimbarea prefixului sa ma gaseasca intr-un loc exotic, relativ aproape de casa, asa ca am ales ca fasia dintre Marea Rosie si Muntele Sinai sa ma gazduiasca timp de o saptamana: Sharm El Sheikh. 
    Am cumparat excursia cu 2 saptamani inainte de plecare, in luna aprilie, pentru 600 de euro, all inclusive. Zborul a fost efectuat de Tarom, dureaza in jur  de 3 ore, viza o iei din aeroport, unde la iesire te asteapta reprezentantul agentiei, care te va duce cu un autocar la hotel.
      Am ales Noria Resort, un hotel resort de 4 stele (in exterior), interiorul camerei lasand de dorit – cel putin in privinta curateniei. Urmand sfatul cuivaproblema s-a rezolvat simplu, cu un tips de 2 dolari o data la 2 zile , atentia asta adaugand  curateniei si mici surprize in camera: diferite animale  sau chiar si oameni facuti din prosoapele hotelului, accesorizati cu obiecte personale de imbracaminte. Revenind la curatenie, nu e un capitol in care egiptenii exceleaza, la masa gasind de multe ori farfuriile presupus curate, cu resturi de mancare pe ele; aceeasi poveste aplicata si la  tacamuri. Daca esti pretentios si sensibil…nu e locul potrivit pentru tine. S-ar putea sa nu-ti placa nici cand indienii care sunt in trecere cate-o noapte prin hotel, fiind in pelerinaj, vor intra cu totii in piscina imbracati, lasandu-si 

duminică, 6 noiembrie 2016

“Sharm-ul” Egiptului

de Marius Pop
     Sarmul mistic al Egiptului, cunostintele despre civilizatia antica, dorinta de a vizita piramidele egiptene, ideea petrecerii vacantei de iarna intr-un mod mai putin traditional, pe un sezlong cu un cocktail alaturi, m-au indemnat sa aleg statiunea Sharm el Sheikh pentru un sejur in mijlocul iernii.
    Situat la capatul sudic al penisulei Sinai, care leaga Asia de Africa, Sharm el Sheikh a fost pentru mult timp un simplu sat de pescari. Cu o istorie tumultoasa pentru obtinerea peninsulei, conflictele dintre Israel si Egipt pentru obtinerea peninsulei Sinai si-au pus amprenta asupra zonei. Astfel, tot teritoriul peninsulei este patrulat de soldati, sunt numeroase puncte de control unde turistii isi prezinta pasapoartele si vizele.
     Am fost cazat la Radisson Blu Resort unde in momentul in care am ajuns la check-inn am gasit o coada de vreo 20 de persoane si doar 2 receptioneri care nu reuseau sa faca fata.Un  pont pe care l-am primit si eu inainte sa plec in aceasta vacanta,a fost sa pun in interiorul pasaportului un mic bacsis.Pont care mi-a fost foarte util pentru ca unul din receptioneri a reusit sa vada cand am scos banii din buzunar si i-am introdus in pasaport,moment in care am fost strigat din spatele ghiseului: “Mister,Mister … Hello!!,how can I help you ? ..si uite asa am evitat aglomeratia si am primit si un upgrade gratuit la Deluxe Room pentru 10 dolari. Resortul este unul
Pentru a afla mai multe, click pe http://www.sacalatorim.ro/sharm-ul-egiptului/